Phoenixmission.org

^{(Mini-piesă de teatru)}

_{^{by Igor Ursenco}}

^PERSONAJE:

^{DIRECTORUL – Directorul unei societăţi de brokeraj pieţe de capital}

^{HORAŢIU GAVRINCEA – investitor la bursă, de meserie mechanic}

^{LUCIA – secretară societate de brokeraj pieţe de capital}

^{ADA – doctorandă în filogie cu teza “Receptarea hermeneutică a baladelor româneşti”}

^{ACTUL I}

^{Scena I}

^{Scenă: O după-amiază estivală. Una dintre  străzile principale din Bucureşti.  Pe o gură de metrou se vede inscripţionat „Metrou”. Mai multă lume se îndreaptă spre pasajul subteran. Îmbrăcată neglijent şi cu pantalon, ADA ţine în mînă o geantă ticsită cu cărţi. Din urma ei aleargă LUCIA, blondă şi sexy: i se descoperă, aproape pînă la fese, piciorul frumos de sub fustă.  O strigă din urmă…}

^{LUCIA: Ada! Ada …Tu eşti..?}

^{ADA se întoarce, dar nu pare să o cunoască}

^{LUCIA: Ada, nu mă recunoşti? Sunt eu, Lucia, fosta ta colegă de facultate…}

^{ADA: Lucia? Scuză-mă… Nu te-am recunoscut… Doamne, te-ai schimbat aşa de mult…}

^{LUCIA: în schimb tu ai rămas aceeaşi…}

^{ADA îşi îndreaptă instinctiv părul. Trece cu mîna peste pantalon.}

^{LUCIA: Treceam cu Audi-ul pe alături şi te-am zărit pe geam. M-am gîndit că nu ne-am văzut demult şi … Ce faci?}

^{ADA: A, nimic deosebit... mă duceam spre metrou…}

^{LUCIA: Aveam în vedere cu ce te ocupi…}

^{ADA: Păi, vin de la biblioteca Universităţii … Mă documentez pentru doctorat…}

^{LUCIA: Deci vei fi doctor …}

^{ADA: Da, voi susţine teza de doctor în filologie “Receptarea hermeneutică a baladelor româneşti”… Dar tu? Cu ce te lauzi?}

^{LUCIA: Eu? La o societate de brokeraj valori mobiliare… Dar stai că îţi spun una bună cu balada “Mioriţa” … Ai timp să mergem la o cafea… Plătesc eu din partea casei…}

^{Scena II}

^{Scenă: O cafenea elegantă. Cele două ex-colege stau la o măsuţă. ADA pare tensionată. LUCIA fumează o ţigară…}

^{LUCIA: Ştii, mă duc azi la serviciu… ca de obicei pregătesc referinţele de pe pieţele de capital, înainte de începerea sesiunii de tranzacţionare…“Domnule Director, îmi permiteţi…”, “Da Lucia…”, îmi zice şi se uită la picioarele mele,“trebuie să confirmaţi participarea la deschiderea sesiunii bursiere din Sibiu …”,“Mîine …”,“E bine…”,“aici aveţi “Ziarul Finaciar, iar aici articolul din Business Week”, îi zic, privindu-l în ochi, are ochi frumoşi, dar şi e putred de bogat pe lîngă asta, “şi aici editorialul din “Wall Strett Journal” despre inflexiunea pieţelor de capital…”}

^{ADA: se pare că ai o slujbă interesantă…}

^{LUCIA: … stai că nu îl las să se destindă, “Peste un sfert de oră se transmit ştirile pe canalul Bloomberg …”,îi dau sentimental securităţii, şi un “Ah, eram să uit, aţi primit şi un e-mail, de la un oarecare Horaţiu Gavrincea…” ,“Cum ai spus? Horaţiu!.. Parcă sună poetic nu ştiu cum…”,“… da, şi pretinde că ştie secretul evoluţiilor burselor româneşti... pomenea chiar despre nu ştiu ce profeţie bursieră încodată în balada “Mioriţa”… Nu mi-a dat mai multe amănunte… Doreşte să vă întîlnească personal… zice că e o “problemă pentru care investitorii ar plăti scump… ”}

^{ADA: Dar ce studii are domnul Gavrincea? Poate nu e decît o mistificare - ca atîtea altele din cultura românească - din care au mîncat o pîine atîţia. Lucian Blaga, de exemplu, şi-a fundamentat din această predestinare geologică ondulată – cu şes şi munţi – faimoasa teorie mistico-ştiinţifică a “spaţiului mioritic”, iar scriitorul de peste Prut, Ion Druţă, i-a ridicat Marelui Anonim al baladei, Badea Mior, un monument estetico-literar care stă la baza multor teze de doctor în filologie…}

^{LUCIA: Habar n-am cu ce se ocupă… Poţi să vii şi tu mîine la noi la birou: le-am fixat o întîlnire la prînz…}

^{ACTUL II}

^{Scena I}

^{Scenă: Un birou spaţios şi opulent, pe pereţi: pînze mari înrămate în cadre aurii. Multe trofee plasate în spaţiile închise ale încăperii. DIRECTORUL societăţii de brokeraj pieţe de capital stă instalat comod într-un fotoliu. HORAŢIU GAVRINCEA nu se simte vădit în apele sale. Alături de acesta stă ADA.}

^{DIRECTORUL: …cu ce spuneţi că vă ocupaţi, domnule..?}

^{HORAŢIU GAVRINCEA: Gavrincea, domnule director… Horaţiu Gavrincea... de la numele poetului latin… Dar să ştiţi că eu nu am nimic în comun cu literatura… Pur şi simplu am avut o revelaţie... Eu sînt mecanic de meserie…}

^{DIRECTORUL: Interesant…}

^{HORAŢIU GAVRINCEA: Ştiu ca în ţara lui nu e nimeni profet, dar aşa cum o anunţam pe domnişoara secretară, cred că am avut o revelaţie: balada “Mioriţa” are încodată o profeţie bursieră…}

^{ADA: Mă scuzaţi că intervin, dar doresc să precizez (se întoarce către Gavrincea)…  O consideraţi profeţie sau parabolă? Vă întreb pentru că deja în primul text de alquimie în limba germană de la începutul secolului XV, „Cartea trinităţii spirituale”, hermeneutica operează pe patru planuri sau coduri: natural, supranatural, divin şi uman. Dante, în “Comedia divină” făcea acelaşi lucru…}

^{DIRECTORUL: Nu cred că domnul s-a obosit să vină pînă aici ca să ne spună lucrurile astea ştiute… (se întoarce către Gavrincea) … nu-i aşa?}

^{HORAŢIU GAVRINCEA: Desigur, domnule director…}

^{DIRECTORUL: …aşadar….}

^{HORAŢIU GAVRINCEA: ... totul a început încă anul trecut, cînd mi-am deschis primul meu cont la bursă... Paralela neobişnuită mi-a venit de la un fragment din poemul lui Eminescu „La steaua”: „Poate demult s-a stins în drum // În depărtări albastre, // Iar raza ei abia acum // Luci vederii noastre...”}

^{ADA: “Icoana stelei ce-a murit // Încet pe cer se suie: // Era pe cînd nu s-a zărit, //Azi o vedem şi nu e...” DIRECTORUL: Şi care e paralela? “Luci vederii” cu “Lucica” mea din biroul alăturat?}

^{HORAŢIU GAVRINCEA: Nu, e vorba despre relaţia ciudată dintre “economia reală” a ţării şi „bursă”... Mai exact cele două burse: de la Bucureşti şi Sibiu... Cu alte cuvinte, chiar dacă economia românească demult nu mai produce în realitate... nu funcţionează normal, tranzacţiile bursiere întreţin iluzia unui trend ascendent...}

^{ADA: Dar cum explicaţi alte versuri care fac referinţă la cuvîntul „stea”? De exemplu, textul din Antologia de texte populare în selecţia lui Lucian Blaga: „Stă în codru fără slavă // mare pasăre bolnavă. // Naltă stă sub cerul mic //şi n-o vindecă nimic://numai rouă dacă-ar bea//cu cenuşă, scrum de stea.//Se tot uită-n sus bolnavă //la cea stea peste dumbravă”...}

^{HORAŢIU GAVRINCEA: După cum vă spuneam, eu sînt un simplu mecanic… Nu mi-am pus întrebările astea filozofice… (către Director)…  Vă mai amintiţi de perioada “logodnei” dintre bursa de la Bucuresti şi cea de la Sibiu?… M-au tot frămîntat repercusiunile rezultate din posibila lor “nuntă” … desigur strict pentru beneficiul investiţiilor mele la bursă… Asta după ce mi s-a revelat cheia simbolică...}

^{ADA: Doriţi să faci legătura dintre “nunta” din “Mioriţa” şi cea a burselor de capital? Asta ţine de o metempsihoză naţională deja…}

^{HORAŢIU GAVRINCEA: Poate… Dar că eu am visat totul ... Însuşi Nostradamus mi-a spus: “du-te în audienţă la directorul casei de brokeraj … te va primi în ciuda îndoielii”… Va mai fi acolo şi o tînără (către Ada)…  care îţi va completa ideile expuse…}

^{DIRECTORUL: Am citit şi eu în studenţie cîteva dintre catrenele lui cassandriene... Dar continuaţi, domnule Gavrincea, devine interesant…}

^{HORAŢIU GAVRINCEA: Nici nu mă îndoiam că o să o luaţi pe bune, domnule director… Îmi apare aşadar Nostradamus… “Eu sunt Nostradamus”, zice, “şi toate răspunsurile care te frămîntă la tema bursă, caută-le…}

^{DIRECTORUL: ... în balada “Mioriţa” … Aşadar afirmaţi că “mioara” sibilică e o încarnare a analizei tehnice?}

^{HORAŢIU GAVRINCEA: Aşa se pare… Fraza-cheie “că la nunta mea / a căzut o stea” – nu e decît un comentariu sacru de “analiză grafică”. Dumneavoastră ştiţi mai bine decît mine figura grafică “star” ori “stea”… DIRECTORUL: ...da, “shooting star” sau “evening star” din teoria “lumînărilor japoneze”…}

^{ADA: Nu m-am gîndit că specialiştii serioşi din economie îi concurează pe filologi...Mai îmi vine să renunţ la teza de doctor...}

^{DIRECTORUL (nehotărît): ...După cum vedeţi.... Iar analiza fundamentală trebuie să fie rerezentată prin...}

^{ADA: „Fata de crai” ?}

^{HORAŢIU GAVRINCEA (dă afirmativ din cap): Dar de un lucru sînt sigur: “nunta” nu va avea loc…}

^{DIRECTORUL: Adică fuziunea burselor? De ce d’le?}

^{HORAŢIU GAVRINCEA: Pentru că nuntaşii, “… brazi şi păltinaşi, // preoţi, munţii mari, // păsări, lăutari…”nu sînt decît Patriciu şi Vîntu, Voiculescu ori alţi băieţi cu “ochi albaştri” şi nume conspirative poetice…}

 ^{Intră LUCIA şi aduce cafea pe o tavă.}

^{DIRECTORUL: Merci, Lucia…}

^{LUCIA se apleacă la urechea acestuia. Îi şopteşte.}

^{LUCIA: Domnule director, pot să mă alătur şi eu discuţiei? Îmi pare foarte interesantă…}

^{DIRECTORUL (dă afirmativ din cap, propunîndu-i să se aşeze alături de el): Dacă luăm exemplul pieţei americane, ea are toate însemnele „maturităţii economice” şi (deci) utilă doar ca material ilustrativ pentru speculatorii începători. După decenii de dominaţie neîntreruptă a trendului ascendent, sentimentul optimist al pieţei a fost răvăşit de începuturile altui trend secular, descendent de data aceasta… Dar mă mir că acest lucru se întîmplă pe piaţa noastră … care are sînge proaspăt în vene…}

^{ADA: Dar totuşi nu înţeleg de ce anume “Mioriţa”? Doar George Calinescu identifica printre cele 4 mituri fundamentale ale naţiunii române şi baladele “Meşterul Manole”, şi "Traian şi Dochia", şi "Zburătorul"…}

^{HORAŢIU GAVRINCEA: “Mioriţa” le-a substituit - treptat - pe celelalte trei, devenind, în cursul istoriei, principalul, apoi singurul mit de fundamentare a conştiinţei şi mai nou … al economiei noastre…}

^{Ba chiar în expoziţiunea baladei este fixat pînă şi cadrul natural şi geografia în care se desfăşoară drama: ,,Pe-un picior de plai,/ Pe-o gură de rai”. Cele doua metafore: “picior de plai” şi “gură de rai” nu indică decît asupra fenomenului transhumanţei: mişcarea ciclică a turmelor de oi, primăvara spre vîrful muntelui, la iarbă verde, iar iarna la poale de munte…}

^{ADA: Ardeal ?}

^{HORAŢIU GAVRINCEA: Eu aş zice chiar Sibiu…}

^{În acest moment, se aude un zgomot ciudat. Din partea  de sus a scenei coboară un hîrzob gol: Deus ex machina. ADA şi LUCIA parcă au intrat subit în transă. Cu ochii închişi, cele două femei se ridică încet în picioare şi fac schimb de locuri. DIRECTORUL şi HORAŢIU GAVRINCEA nu reacţionează nici într-un fel.}

^{ACTUL III}

^{Scena I}

^{Scenă: În birouul societăţii de brokeraj pieţe de capital stau alături DIRECTORUL şi ADA (e foarte îngrijită, încît o emulează pe LUCIA).}

^{ADA: Îţi spune ceva fraza “cîmp de mohor”? Gîndeşte-te la valenţa ei?}

^{DIRECTORUL: Cum să nu... E clar “verde”, adică trendul se va duce în sus…}

^{ADA: Pre limba cronicarilor, “mohorît” însemna “roşu”… Nu ai auzit expresia “roşu ca mohoru’”? Eu cred că mai degrabă semnifică un trend descendent…}

^{DIRECTORUL:: Da, cu siguranţă... Mergem mai departe:  “iata vin în vale,// se cobor la vale…”}

^{ADA:  E clar pînă şi pentru mine: cotaţiile se duc în “jos”…}

^{DIRECTORUL: Dar cei “trei ciobanei/ cu trei turme de miei” să reprezinte oare trei dintre SIF-uri?.. Dar care dintre cele cinci societăţi de investiţie financiară?}

^{ADA: Nu întrezăresc nici un motiv pentru a prefera vreo societate de investiţii… Mai degraba cei “trei ciobanei” cu “trei turme de miei” sugerează imlicit indicii BET, BET-Finantial şi BET-Composit...}

^{DIRECTORUL: Dar care dintre ele e “cel mai ortoman”!?.}

^{ADA: Probabil, indicele bursier BET-C, deoarece cuprinde cele mai multe titluri listate la tranzactonare: “Ş'are oi mai multe,// Mîndre şi cornute,// Şi cai invăţaţi,// Şi cîini mai bărbaţi”...}

^{Scena II}

^{Scenă: Cafeneaua elegantă pe care am văzut-o într-o scenă anterioară. HORAŢIU GAVRINCEA şi LUCIA stau la o măsuţă. Beau suc. Ambii par să fie bine dispuşi. LUCIA nu mai e îmbrăcată aşa de senzual. HORAŢIU îi spune ceva la ureche: izbucnesc ambii în rîs. Sună mobilul lui HORAŢIU.}

^{HORAŢIU: Alo…}

^{DIRECTORUL: Horaţiu… Salut, sînt eu… Uite stăm aici cu ADA şi nu reuşim să descifrăm direcţia trendului din versul arhetipal: „S-a întors în lume-o stea. / Mi-s mîinile arse de ea…”?}

^{LUCIA îi spune ceva şi zîmbeşte}

^{HORAŢIU: Lucia întreabă dacă Sînteţi siguri că e incifrat în text?}

^{DIRECTORUL: Analiza spectrală va lua - în cele din urmă - locul celei tehnice, dar nimic nu depăşeşte premoniţiile umane literare - metoda cea mai sofisticată dată de Dumnezeu …}

^{HORAŢIU GAVRINCEA: Atunci să îmi spuneţi cine e ”măicuţa bătrînă/ cu brîul de lînă” din baladă…}

^{DIRECTORUL: Acuş îţi spunem…}

^{HORAŢIU GAVRINCEA: Puneţi pariu pe un Audi?}

^{DIRECTORUL: Şi dacă pierdeţi voi?}

^{HORAŢIU GAVRINCEA: Bine, acceptăm un Renault. Îţi dau trei încercări, domnule director… Ca la show-ul “Cine vrea să fie milionar”…}

^{DIRECTORUL: Bine… Banca Naţională?…}

^{HORAŢIU GAVRINCEA: “Rece”...}

^{ADA îi şopteşte la ureche}

^{DIRECTORUL: Guvernul?}

^{HORAŢIU GAVRINCEA: “Cald”, domnule director … Mai ai o ultimă încercare…}

^{DIRECTORUL: Atunci … prim-ministrul ţării…}

^{HORAŢIU GAVRINCEA: Ma tem că rămîi doar cu Renault-ul … Iar răspunsul era chiar sub nasul tău…}