|
by Florenta Filip
Lismore, Australia
Dan Lake se detaseaza ca un sculptor talentat, un vrajitor cu dalta si ciocanul, in ale carui maini dibace duritatea marmurei, flexibilitatea lemnului si caldura bronzului sunt imblanzite cu maiestrie de un Pygmalion modern. Focul sau launtric provine, dupa cum singur spune, din dorinta de a crea si de a da expresie framantarilor lui interioare, prin imagini vizuale, dar si poetice. S-a născut la Bucureşti, în 1952 si din 1983 a ales sa locuiasca la Sydney, iar apoi la Lismore, Australia. Sculpteaza de la varsta de 16 ani, dedicandu-se cu nadejde si obsesie sculpturii. După studii de artă, între 1973 şi 1976, a părăsit ţara în 1982, în plină degringoladă comunistă. In suieratul de gloante al granicerilor, a trecut Dunarea in Iugoslavia si dupa cateva luni petrecute in inchisori si lagare de refugiati, s-a stabilit in Australia.Intre 1984-1985 studiaza la Institutul de arta din Sydney, obtinand ”Post graduate diploma in sculpture” – City Art Institute. Începe o cu totul remarcabilă carieră artistică si are numeroase expoziţii personale şi de grup în Australia, Japonia şi Austria. Expune la Hogarth Gallery Sydney, Holdsworth Contemporary Gallery Sydney, Access Gallery Sydney, Gallery 460 Gosford (1986), Blake Prize Blaxland Gallery Sydney, Wynne Prize Gallery of New South Wales Sydney (1988), Excellent Maquettes Exhibition, The 7th Henry Moore Grand Prize Exhibition, The Hakone Open Air Museum Japan (1991), King Street Gallery and Defiance Gallery Sydney (1998).
Sculpturile sale se găsesc în muzee din România, Hong Kong şi Coreea de Sud, precum şi în colecţii particulare din România, fosta Iugoslavie, Statele Unite, Japonia şi fireşte, Australia.
Este un inveterat romantic, ce stie sa atinga coarda noastra sensibila prin sculpturile pe care le realizeaza, clasic – realiste, dar si prin cele de natura erotica. Arta portretului este prezenta si exprimata in diverse materiale, cu convingere si dexteritate la toate varstele, iar naturaletea figurilor, armonia proportiilor si eleganta invita privitorul la o examinare mai profunda, chiar la contactul tactil. Forta si framantarea interioara a acestora este demna de cea a artistului. De altfel, chiar modul cum ii este alcatuita fiinta - un om extrem de vioi, cu ochi adanci, de un verde sagalnic si o voce calda, duioasa – vorbeste despre sensibilitatea lui Dan Lake. Dispozitia lui romantica o demonstreaza si prezenta unui puternic filon clasic greco – roman, precum şi elementele de artă orientală şi sugestiile venite dinspre arta neagră, ce se regasesc in sculpturile sale.
Insa romantismul lui Dan Lake se revarsa si in poeziile pe care le scrie intre l oviturile ritmice la spartul pietrei, dar si in momentele de reflectie, cand pasiunea devoranta pentru sculptura ii dau ragaz. “De ţi-a fost dor cum mi-a fost mie/ La margine de lume rătăcit/ Am fi căzut ca doi viteji/ Fără osteni, pe câmp de bătălie/ Dar spada nevăzută a tăiat/ In mine mai adânc, fără cruţare/ Şi-acum îmi e deschisă carnea/ Răsfrântă peste osul ce albeşte/ Şi fluieră în vântul care arde/ Cu melodii scadente şi suave.”
Acestea sunt o modalitate alternativa de exprimare a unei sensibilitati debordante. In poezie, romanul din Lismore, Australia, exprimă mai direct tristeţea grea, angoasa, o senzualitate intensă pe fondul unei deznădejdi când obscure, când patetice. Cuvintele sale au o materialitate grea, iar rostirea este simplă, grava si tulburătoare: “Am fost mândru cât am fost,/ Mamă/ Dar acum mă bate viaţa/ Cu pumni grei/ de piatră,/ Mamă/ Vânată mi-e carnea/ Unde/ pietrele lovesc/ Sângele ţâşneşte/ Ca izvoare sfinte,/ Mamă/ Viaţa mă loveşte/ Grindina şi ger/ Duşmănie mare/ Cade acum din cer…” (Mamă)
Multe dintre poeziile foarte expresive din volumul “Sculptura si poezie din exil” sunt erotice şi acopera un registru complet. Unele sunt suave şi tandre (“Domniţa”, “Iubire”), altele senzuale, (“Veghe”, “Vocea”, “Pasiune”), iar altele exprima disperarea fata de trecerea timpului, care aduce singurătate si spaimă (“Elegie”).
|